Deficitul de fier la sugarul alaptat

Deficitul de fier la sugarul alaptatID-100388608

Fierul este un mineral cu rol esential in buna functionare a organismului. Face parte din structura hemoglobinei ( transporta oxigenul la celule), mioglobinei ( depozitarea si folosirea oxigenului de catre muschi) si este parte integranta a diferitelor enzime raspandite in organism.

Deficitul de fier este cea mai frecventa carenta nutritionala la nivel mondiali, atunci cand nu este tratata duce la anemie feripriva. Anemia se caracterizeaza prin valori scazute ale hemoglobinei, sub limitele de laborator pentru varsta.

TABELUL NR. 1

Valoarea normala a hemoglobinei

Varsta

Valori hemoglobina ( g/dl)

Valori Hematocrit %

Nou-nascut

13,5-24

42-68

o saptamana

10-20

31-67

1-2 luni

10-18

28-55

2-6 luni

9,5-14

28-42

6-12 luni

10,5-14 ( media 12)

33-42 ( media 37)

1-2 ani

11-13

32,9-41

2-5 ani

11,1-13

34-40

Adaptat dupa:

Nelson Textbook of Pediatrics, 16th edition. Behrman, Kliegman and Arvin; 2000: p. 1462

Centers for Disease Control and Prevention.  Recommendations to Prevent and Control Iron Deficiency in the United States

La nastere, un copil cu varsta gestationala si greutate normala are suficient fier care sa ii ajunga pentru minim 6 luni. Fierul este depozitat in ficatul fatului, in special in ultimul trimestru de saricina. Taierea cordonului ombilical dupa ce acesta nu mai pulseaza este o masura eficienta ca bebelulsul sa primeasca mai mult sange si, implicit, mai mult Fier, care va fi utilizat ulterior pentru sinteza hemoglobinei.

In momentul nasterii, copilul are multa hemoglobina fetala care a fost responsabila cu transportul oxigenului in timpul vietii intrauterine. Imediat dupa nastere, nemaifiind necesara, aceasta hemoglobina este distrusa treptat (distrugerea ei ducand la aparitia icterului fiziologic), iar fierul este folosit pentru formarea de hemoglobina noua, adaptata transportului de oxigen de la plamani la tesuturi. Acest mecanism de distrugere si producere de hemoglobina explica valorile scazute ale acesteia in perioada 1-2 saptamani- 4 luni. ( Tabel 1)

Fierul din laptele matern

Mult timp s-a considerat ca laptele matern este mult prea sarac in fier pentru a indeplini nevoile unui sugar in crestere. Studiile noi arata ca fierul din laptele matern are cea mai mare rata de absorbtie , comparativ cu alte surse.

Prezenta vitaminei C si a dozelor mari de lactoza din laptele matern ajuta la buna absorbtie a fierului.ii

 

TABEL NR. 2

Sursa de Fier

Procent de Fier absorbit

Lapte matern

aprox. 50-70%

Formula de lapte pe baza de lapte de vaca

aprox. 3-12%

Formula de lapte pe baza de soia

< 1%-7%

Cereale pentru copii imbogatite cu Fier

4-10%

Lapte de vaca

aprox. 10%

Sursa: www.Kellymom.com/nutrition/vitamins/iron/

 

Laptele de vaca din formule irita intestinul producand microleziuni care duc la sangerari si la pierderi de fier. Copiii alaptati exclusiv, care nu primesc formula de lapte sau ceai, au pierderi minime de fier la nivel intestintal.

Fierul este necesar pentru cresterea bacteriilor facand din biodisponibilatatea sa un factor important in controlul infectiilor.

Fierul din laptele matern este legat de proteine ( lactoferina si transferina), ceea ce il face disponibil doar bebelusului si indisponibil bacteriilor daunatatoare din tubul digestiv ( E.coli, salmonella, Clostridium, Bacteroides, Escherichia, Staphylococcus). Lactoferina resprezinta intre 15-20% din totalul proteinelor din laptele matern. In comparatie, in laptele de vaca, lactoferina reprezinta mai putin de 2% din totalul proteinelor. Prin urmare, copiii alaptati exclusiv au mai putine infectii.iii

Rata mare de absortie a fierului din laptele matern, impreuna cu toleranta digestiva excelenta a bebelusul pentru laptele matern fac din alaptarea exclusiva pana la minim 6 luni factor de protectie in aparita deficitului de fier.iv

Fierul din alimente

OMS recomanda inceperea diversificari la 6 luni in cazul bebelusului alaptat, exact in perioada in care sugarul incepe sa ramana fara rezerve de fier. Alimentele noi introduse in alimentatia sugarului trebuie sa asigure necesarul crescut de fier, zinc si calorii. O alimentatie corecta, cu alimente bogate in fier si zinc si continuarea alaptarii sunt esential pentru o dezvoltare armonioasa a copilului. Fierul in alimente se gaseste sub doua forme: fierul din stuctura hemului si fierul liber. Fierul din hem este de origine animala (carne rosie si organe), este mai usor absorbit de organism, nu necesita prezenta altor nutrienti si absortia lui nu e inhibata de prezenta unor compusi precum oxalati sau acidul fitic. Deasemenea fierul din hem este mult mai usor folosit de organism. Cu toate acestea exista numeroase studii care atrag atentia asupra toxicitatii consumului in exces de produse animale mai ales asupra tubului digestiv. Exista o relatie directa intre consumul de proteine animale si cancerul colorectal.v vi

Prin urmare, indiferent de cat de biodisponibil este fierul de origine animal, excesul produselor animale in alimentatia copilului trebuie limitat.

Fierul de origine vegetala ramane o sursa importanta in alimentatia copilului diversificat. Pentru ca fierul de origine vegetala sa fie mai usor absorbit este recomandat consumul de vitamina c la aceasi masa. Consumul concomitent de alimente bogate in vitamina b2 (in special cele de origine animal) ajuta la o mai buna absortie a fierului de origine vegetala. Biodisponibilitatea fierului vegetal este afectata de prezenta oxalatilor sau a acidului fitic. Fierul formeaza cu acestia niste compusi care sunt insolubili si nu pot sa fie absorbiti din intestin.

Alimente bogate in fier:

  • Carnea in mod deosebit carnea rosie (vita, porc) si organe (ficat, inima)

  • Galbenus de ou 7mg fier/100g (aprox 5 galbenusuri), ou intreg 3,3 mg fier/100gr (aprox 2 oua)

  • Fasole uscata, linte 7,5mg fier/100g

  • Orez brun1,8mg/100g, chia, quinoa, mei

  • Cereal integrale (contin ac fitic care scade absortia fierului)

  • Plante verzi: spanac 3,5mgfier/100g (concentratia mare de oxalate ii scade biodisponibilitatea), urzici, salata, patrunjel

  • Ciuperci 4,7mg fier/100g

  • Cartofi dulci

  • Sfecla rosie

  • Fructe uscate: caise, smochine, prune, stafide

  • Suc de prune proaspat stors 3,15mg fier/225ml

  • Rosii

 

Necesarul de fier pentru o buna functionare a organismului (doza zilnica recomandata)

doza zilnica de fier in functie de varsta

Varsta

fier (mg/dl)

0-6 luni

0,27̇·̇

7-12luni

11

1-3ani

7

4-8ani

10

9-13ani

8

14-18ani baieti

11

14-18ani fete

15

̇̇̇·nu exista suficiente date pentru a stabili doza zilnica recomandata pentru grupa de varsta 0-6 luni, valoarea din tabel reprezinta doza estimata ca o primeste un sugar la acesta varsta

sursa:http://www.cdc.gov/nutrition/everyone/basics/vitamins/iron.html

Grupe de risc in dezvoltarea deficitului de Fier:

  • Copiii prematuri, deoarece depozitele de fier se formeaza in ultimul trimestru de sarcina, prin urmare, cu cat copilul este mai prematur, cu atat depozitele de fier sunt mai scazute;

  • Copiii cu greutate mica la nastere – < 2,500 kg ( indiferent ca sunt la termen sau prematuri)

  • Copiii nascuti din mame cu diabet prost controlat – copiii macrosomi( cu greutate mai mare de 4 kg)

  • Copiii din sarcini gemelare

  • Copii hraniti cu lapte de vaca sau formula de lapte pe baza de lapte de vaca sau pe baza de soia neimbogatite cu fier;

  • Copii care au primit ceai inainte de varsta de 6 luni.

Este necesara administrarea profilactica de fier la sugar?

Anemia reprezinta o problema majora in randul copiilor, in special in cazul celor mai mici de 2 ani. Un studiu1 facut in 2010 pe 2117 copii cu varsta intre 0-24luni din 16 judete ale tarii a indicat o prevalenta a anemiei de :vii

  • 48%in grupa de varsta 6-12 luni;

  • 43,6% la 12 luni;

  • 40,5%la 24luni.

Rata mare de anemia din tara noasta poate sa fie explicata prin:

  • Consumul mare de lapte de vaca ca principal aliment in randul sugarilor (multi sugari sunt hraniti exclusiv cu lapte de vaca);

  • Recomandarea ca sugari sa primeasca ceai inca de la nastere (ceaiul scade absortia fierului)

  • Rata mare de nasteri premature din tara noastra (1 din 10 copii se nasc prematuri)

  • Rata mica de copii alaptati exclusiv pana la 6 luni

  • Inceperea diversificarii cu mult inainte de 6 luni (exista copii care au primit solide inca de la varsta de 2 luni)

Rata mare a anemiei in tara noastra face necesara profilaxia cu fier mai ales pentru grupele de risc. Profilaxia trebuie inceputa in momentul in care depozitele de fier se termina, in jurul varstei de 6 luni (mai devreme in cazul copiiilor nascuti prematur) si trebuie continuata pana la minim un an.viii Administrarea trebuie facuta la distanta de masa si impreuna cu vitamina C ( picaturi sau suc de fructe proaspat stors). Complianta la tratament este insa destul de mica, fierul dand adesea crampe abdominale, diaree sau constipatie. In caz de intoleranta la suplimentele orale de fier, se poate efectua o recoltare de hemoglobina (sunt laboratoare care fac hemograma din sange capilar-recoltare din deget). In caz de valori normale ale hemoglobinei, nu se considera necesare dozarile sideremiei sau ale transferinei, intrucat manifestarile deficitului de fier apar doar dupa instalarea anemiei.ix Deasemenea administrarea de fier poate sa fie oprita si sa se continue monitorizarea hemoglobinei.

In cazul sugarului sanatos, nascut la termen, normoponderal si alaptat exclusiv pana la varsta de 6 luni, necesitatea administrarii de fier este incerta. Studiile arata ca sugarii alaptati exclusiv au rezerve suficiente de fier pentru minim 9 luni.x Un alt studiu a constatat ca suplimentarea cu fier de rutina a copiilor alaptati cu niveluri normale ale hemoglobinei pot prezenta riscuri pentru sugar, inclusiv o crestere mai lentă (lungime și circumferinta capului) și risc crescut de diaree.xi

Deasemenea administrarea de suplimente de fier, in special inainte de 6 luni la copii alaptati exclusiv a dus la reducerea absortiei de fier de la nivel intestinal si folosirea acestuia de catre bacterii ducand la aparitia enterocolitelor bacteriene.xii Este prudent ca inainte de a administra suplimente de fier sugarului alaptat exclusiv sa se determine valoarea hemoglobinei. In caz de valori normale ale acesteia, administrarea de fier este inutila si chiar riscanta.

Nu toate cazurile de anemia la sugar sunt cauzate de deficitul de fier, acesta este cea mai frecventa cauza, dar exista si multe altele. Determinarea valorii hemoglobinei ar trebui facuta in deplina stare de sanatate a copilului (la minim 3 saptamani dupa boala). Dupa un episod infectios poate sa apara o blocare a fierului in celule (e mecanism de protectie- in felul acesta devine indisponibil pentru bacterii) si apare anemia intrainfectioasa. Acesta forma de anemie nu necesita tratament, fierul redevenind disponibil la scurt timp dupa boala.xiii

NOTA:

Luarea de suplimente de fier de catre mama nu va creste cantitatea de fier din laptele matern.

1 Studiul nu face referire la felul in care au fost hraniti copiii, nu exista date in Romania cu privire la frecventa anemiei in randu sugarilor alatati exclusiv

i Centers for Disease Control and Prevention (2002). “Iron deficiency – United States, 1999–2000.”. MMWR 51: 897–9.

ii Mohrbacher, N. Stock, J. The Answer Book La Leche League International, Shaumburg, Illinois. p.144, rev. 1997

iii  William Hutchens, Bo Lönnerdal; Lactoferrin: Interactions and Biological Functions (1997). page 379 on Google Books

iv Pisacane, A. et al Iron status in breast-fed infants. J.Pediatr 127:429-341,1995

vi Glei M, Klenow S, Sauer J, Wegewitz U, Richter K, Pool-Zobel BL (2006). “Hemoglobin and hemin induce DNA damage in human colon tumor cells HT29 clone 19A and in primary human colonocytes”. Mutat. Res. 594 (1–2): 162–71. doi:10.1016/j.mrfmmm.2005.08.006PMID 16226281.)

vii Dr. Ioana Sonia ARDELEANU et al, Anemia la sugar si copilul pana la 2 ani; practica_medicala/2013.3/PM_Nr-3_2013_Art-7

viii IOMC, Ministerul Sănătăţii. Protocoale pentru Profi laxia Anemiei şi Rahitismului la Copil, editura Oscar Print 2011

ix Griffin IJ, Abrams SA. Iron and breastfeeding. Pediatr Clin North Am (United States), Apr 2001, 48(2) p401-13

x Pisacane, A. et al Iron status in breast-fed infants. J.Pediatr 127:429-341,1995

xii Duncan B. et al.: Iron and the exclusively breastfed infant from birth to six months. J Pediatr Gastroenterol Nutr 1985;4:421-25

xiii Hoffman, Ronald, et al. “Chapter 154: Hematologic Manifestations of Childhood Illness : Infectious Disease Changes in Red Blood Cells:  Anemia of Acute Infections.” Hematology: Basic Principles and Practice. Philadelphia, PA: Saunders/Elsevier, 2013

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Calendar Cursuri

    There are no upcoming events at this time.

  • Subscribe to Blog via Email

    Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.